Acasă Blog

O intrebare pe zi azi Radu Mihaiu, incă primar la sectorul 2

Don Corleone
-
0
O intrebare pe zi azi Radu Mihaiu, incă primar la sectorul 2

Este adevarat ca in data de 22.05.2024 orele 14, in curtea celebrei armate personale de sclavi sau negrii pe plantatie si anume Politia locala sector 2 unde GROF este mult prea celebru fost militian si politist domnul Anghelus Adrian, soferul peronal al acestuia atat de la sectia 8 politie cat si din cadrul Politie locale sector 2, a accidentat trei autovehicule apartinand politie locale sector 2 si a vatamat corporal un alt coleg aflat in timpul serviciului cauzandui fracturi la ambele picioare???

In acelasi timp intrebam si Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti daca a fost anuntat de acest accident de munca???

Intrebam si Inspectia Muncii daca a fost anuntata d acest eveniment???

Intrebam si corpul de control al primariei sector 2 daca a luat la cuostinta de neregulile din cadrul politiei locale sector 2 ???

pe domnul Primar…Radu Mihaiu nu il mai intrebam daca a auzit de acest evenimet destul de tragic din curtea feudei domnului Anghelus Adrian deoarece …CORD LA CORD NU ISI SCOATE OCHIUL.

Ne intrebam ce dosare sau ce “sifoane” a facut dl primar de este subjugat acestui domn Anghelus Adrian incat …sta cu capul plecat indiferent ce nereguli face acest cetatean????

MENTIONAM SI ADUCEM LA CUNOSTINTA AUTORITATILOR COMPETENTE CA CEI DOI LUCRATORI ACCIDENTATI SUNT INTERNATI LA Spitalul Militar si Spitalul Sfantul Pantelimon

Viață și obiceiuri de lup care schimbă părul dar năravul…..NICIODATĂ

Don Corleone
-
0
Viață și obiceiuri de lup care schimbă părul dar năravul…..NICIODATĂ

Groful,stăpânul,boierul și Lord of the ring din cadrul poliției locale sector 2 Bucuresti, domnul Angheluș Adrian, sub inaltul patronaj si directa indrumare a actualului primar, Radu Mihaiu aka “primarul STÂLPIȘOR” ține un regim bazat pe fructe….fructe confiscate de polițiștii locali din subordinea dumnealui.

Nărav de cartierul 23 august

Adevarul este că la ce venit are dânsul din pensia de serviciu de fost politist si din salariu actual de “șăf” al politiei locale sector 2 …nu isi permite saracu sa meargă la piață si sa cheltuie din bugetul familiei, in consecință a dat dispozitie ca din fructele confiscate…să aibă si el parte ( a învățat ceva din cartierul 23 de la aia ai lui Burtea).

Mă gândesc cu groază pe unde or baga politistii locali fructele inainte sa le ducă stăpânului, mă gândesc și lămâile de unde or fi fost “ridicate”.

Domnule Angheluș nu credeți că la un moment dat al acestei vieți va veni si nota de plată?

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, loc unde legea nu se aplică

Don Corleone
-
0
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, loc unde legea nu se aplică

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, loc unde legea nu se aplică

Așa după cum suntem deja obișnuiți după trecerea la starea de ,,democrație” postdecembristă, în România, văzută de mulți ca un fel de ,,Vest sălbatic” al secolului 21, există tot felul de autorități și instituții publice în care conducătorii acestora fac ce vor, când vor, cum vor și dacă vor, purtându-se în respectivele autorități și instituții publice, ca și cum ar fi stăpânii acestora și nu ar avea obligația de a se conforma dispozițiilor legale.

Una dintre instituțiile publice aflate în situația menționată, este Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș condusă în calitate de director executiv dr. NAGY Péter Tamás, persoană care se poartă ca un veritabil grof pe moșia mureșeană, deși nu posedă nici calitatea menționată, nici responsabilitățileacelei calități.

Dar el totuși se poartă ca un grof și pe ceea ce tratează ca pe moșia lui, ignoră cu superioritate obligația de a se conforma dispozițiilor legale, neîndeplinindu-șiobligațiile legale, deși este salarizat tocmai pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le are și nu pentru faptul că ar face vreo favoare cuiva pentru faptul că există și ceicare îl înconjoară beneficiază de fericirea de a fi contemporani cu el.

Una dintre obligațiile la care facem referire este aceea de a comunica solicitanțilorinformațiile de interes public care îi sunt cerute în conformitate cu prevederile din  Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, deoarece noi avem dreptul de a le cere pentru a le cunoaște, iar el are obligația de a le comunica.

După cum este de notorietate, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș nu este chiar un templu al legii, iar respectarea dispozițiilor legale nu a fost și nu este o preocupare majoră a celor care ocupă funcții în cadrul acestei autorități publice, motiv pentru care apreciem că este de interes public să aflăm, pentru a putea informa opinia publică,  despre activitățile care sunt efectuate de funcționarii acesteia.

Cunoscând că anterior, după modelul ,,Dragnea”, larg popularizat inclusiv datorită condamnării acestuia la o binemeritată pedeapsă la închisoare cu executare, în cadrul autorității publice mureșene au fost comise infracțiuni care sunt date prin lege în competența de cercetare a Direcției Naționale Anticorupție, starea de legalitate din Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureșeste un subiect de interes pentru opinia publică.

Din informațiile care sunt vehiculate în spațiul public rezultă că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au constatat și documentat comiterea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, în cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, faptele comise constând în salarizarea necuvenită, pe parcursul câtorva ani, a unor funcționari ai autorității publice menționate, în baza unor înscrisuri care au fost falsificate, în condițiile în care acei funcționari nici măcar nu au trecut pe la locul de unde erau salarizați.

La activitatea infracțională derulată în cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș există suspiciunea că au participat un număr semnificativ de persoane și că despre ea au avut cunoștință cei mai mulți dintre funcționarii autorității publice menționate.

Conform acelorași informații vehiculate în mediul public, unul dintre funcționarii participanți la comiterea infracțiunilor cercetate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, este domnul dr. Lucian GOGA, director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș.

Acesta candidează pentru a fi ales în funcția de primar al Municipiului Sighișoara, unitate administrativ-teritorială ce posedă o schemă de aproximativ 300 de funcții, iar dacă avem în vedere precedentul ,,Dragnea” și cel de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș unde unii sunt salarizați fără să treacă pe la locul de muncă, este evident că la Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Sighișoara, există posibilități mult mai mari de a pune în practică rețeta pesedistă de salarizare fără muncă, în beneficiul unor persoane selectate în mod ,,specific”.

În acest context, este de interes pentru cetățenii Județului Mureș să afle o serie de informații de interes public despre  domnul dr. Lucian GOGA, director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, cunoscut pentru implicarea lui în activități infracționale.

Pentru obținerea informațiilor de interes public, la data de 17.05.2024 i-am adresat domnului dr. NAGY Péter Tamás, director executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, o cerere de informații ce conține următoarele solicitări:

1. dacă la instituția publică pe care o conduce, se dețin informații conform cărora, domnul director executiv adjunct dr. Lucian GOGA, este inculpat pentru comiterea de infracțiuni asimilate celor de corupție săvârșite în legătură cu atribuțiile sale de serviciu de la instituția unde ocupă funcția publică de conducere anterior menționată;

2. dacă la nivelul conducerii Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, se dețin informații privind implicarea domnului director executiv adjunct dr. Lucian GOGA în activități infracționale, altele decât cele pentru care a fost dispusă inculparea sa;

3. care sunt zilele din cursul anului curent în care domnul director executiv adjunct dr. Lucian GOGA figurează în evidențele Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș că nu a fost prezent la instituția în care este numit în funcția publică pe care o ocupă în prezent și care sunt justificările oficiale ale absenței sale de la instituția menționată și eventual dacă s-a suspendat din funcție pe durata campaniei electorale pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 9 iunie 2024.

​Deoarece, cel mai probabil din motive care pot avea legătură cu ascunderea unor încălcări ale dispozițiilor legale sau cu încercarea de a-l favoriza pe colegul său Lucian GOGA, nu a comunicat informațiile de interes public care i-au fost solicitate, deși la 23.05.2024 și la 25.05.2024, s-a făcut revenire la cererea de informații de interes public.

​Pentru că nu cunoaștem motivele pentru care dr. NAGY Péter Tamás a decissă încalce prevederile legale, nu putem decât să presupunem că are un motivsuficient de întemeiat pentru a risca să îi fie constituit un dosar penal pentruneîndeplinirea obligațiilor sale legale.

​Cunoscând că pentru a i se constitui  dosar penal poate va mai dura câteva zile este de interes să aflăm ce motive ar avea dr. NAGY Péter Tamás ca să nu demisioneze din funcția de director executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, în condițiile în care este evident că nu reușește să îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile funcției publice pe care o ocupă.

​Este o sugestie pe care o facem, considerând că este posibil să aibă nevoie de un îndemn de a elibera funcția pe care o ocupă, dacă tot nu pare a face fațăcerințelor ei.

​Pentru acest motiv, domnule dr. NAGY Péter Tamás îți cerem sădemisionezi din funcția de director executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș.

​Este mai bine să o faci acum decât mai târziu.

Călători prin frumoasa Românie-azi cu rulota

Don Corleone
-
0
Călători prin frumoasa Românie-azi cu rulota

Pentru pasionati de rulote si de autorulote am gasit in stațiunea…VAMA VECHE un camping creat cu pasiune de propietarul acestuia, domnul ADRIAN, un camping in care atentia este îndreptată spre nevoile celor care aleg sa stationeze aici si sa se bucure de liniste.

Campingul CORTINA GATE,caci despre el vorba, are dotari si facilități pentru absolut orice…loc de joaca pentru cei mici, terasa de servit masa, gratar pentru pregatirea unor mititei de regim😇, apa curentă, toalete si duș individual alocat fiecarui loc de parcare, bucatarie, masina de spalat rufe, masina de spalat vase, loc special de golire a vasului din rulotă sau autorulotă.

Campingul este iluminat pe timp de noapte,accesul in incinta dupa orele 22 se face pe baza de cartela.

Doamna administratora este de o amabilitate rar intalnita iar sotul dansei imediat sare sa ajute daca este nevoie.

Prețurile de campare sunt mai mult decat accesibile si peste 7 zile de campare exista si o reducere de preț.

Pentru cei pasionati de rulote si autorulote acest camping este unul care te va face sa revi si sa faci rezervare din timp deoarece in sezonfoarte greu se gasesc locuri de campare.

Increngătura „Nașul SRL”

Mihai Ștefanescu
-
0
Increngătura „Nașul SRL”

Este adevărat că domnul Adriean Videanu este nașul lui Liviu Negoiță și de asemenea nașul lui Sebastian Burduja?

De ce a plecat gogoșarul Cornel din România în Olanda?

Mihai Ștefanescu
-
0
De ce a plecat gogoșarul Cornel din România în Olanda?

„Guvernul importă cartofi, în loc să valorifice producția internă. S.C. „Agroindustriala «Prejmer» SA Brașov are în depozite o cantitate de 9.000 de tone”, anunța un număr din noiembrie 1996, al ziarului „Adevărul”.

Câteva ediții mai târziu, se scria despre teama ca statul român să nu „dea cu piciorul” la suma de 120 de milioane de dolari. Banii ar fi trebuit să vină din exportul producției de grâu, „ca guvernul să stimuleze (…) prin subvenționarea producătorilor cu 30-40 dolari/tonă”.

În greii ani ai tranziției, încărcați de ploaia de eșecuri ale privatizărilor, România importa mult și exporta prea puțin. Dificil era și culesul în sine, căci subvenționarea fermierilor pentru combustibili era insuficientă sau întârzia să apară. Aproape trei decenii mai târziu, cifrele din domeniul agricol sunt și nu sunt mai îmbucurătoare decât la finalul secolului trecut.

Suntem printre producătorii de top ai Uniunii Europene la anumite recolte, cum ar fi porumbul sau floarea-soarelui. Pe de altă parte, importăm mai mult decât exportăm, deci soldul nostru este pe minus, ceea ce, dat fiind profilul agricol al țării, nu ar trebui să se întâmple.

Acest dezechilibru se traduce și în bani pe care îi pierdem tot noi, consumatorii. O țară dependentă de importurile agricole e o țară în bătaia inflației alimentare, a prețurilor sezoniere mari la produse alimentare ca fructele și legumele. Spre exemplu, ultimele cifre ale inflației anunțate de INS, cele pentru luna aprilie, arătau că prețurile la alimente au crescut într-un ritm dublu față de indicele general al prețurilor de consum.

Și deși ne aflăm într-un climat socio-politic mult mai prietenos decât în tranziție, avem probleme noi: simptomele pe care planeta le resimte din cauza încălzirii globale, printre care seceta profundă, și efectele negative ale schimburilor comerciale, plus decalajele de tehnologizare a agriculturii și irigațiilor de la noi, pentru a putea concura cu producția din alte țări.

Prima dintre problemele noi menționate, seceta, a coborât România de pe podiumul de campioană a Uniunii Europene la cultivarea de porumb și floarea-soarelui. Anul agricol 2021/2022 a adus cu el cea mai scăzută producție de porumb din 2007 până în prezent, în timp ce la floarea-soarelui am obținut doar 70% dintr-o producție normală.

Cât despre cartofi, suntem unul dintre cei mai mari 10 producători din UE, dar nu avem nicio unitate care să îi pregătească pentru consum. Astfel, în mod ironic, importăm cartofi congelați semipreparați. Cel mai mare exportator pentru România este Franța care în 2021 ne-a vândut aproape 16.000 de tone, în valoare de 3 milioane de euro.

Peisajul agricol românesc e plin de contradicții, cea mai mare fiind acest contrast dintre capacitatea mare de producție și importul mai mare decât exportul. Iar import nu înseamnă doar legumele și fructele propriu-zise, ci și soiuri noi. Aici poate fi o altă mare problemă, căci, odată cu aceste importuri, cumpărăm uneori și dăunători și boli.

În mod normal, ar trebui să ne folosim de soiurile românești. Pentru că nu o facem, nici nu le perpetuăm, astfel că ajungem să le pierdem, uneori ireversibil. Și cu ele, automat, și din biodiversitatea locală. Soluția? Băncile de gene.

Sămânța problemei. Ce este o bancă de resurse genetice

Băncile de gene sunt adăposturi pentru conservarea resurselor vegetale sau animale pe termen mediu și lung. Probabil că ai auzit despre așa-numitul „seif al apocalipsei”, din Svalbard, Norvegia, unde au fost strânse peste un milion de semințe în cazul în care, în urma unui cataclism, pământul ar avea nevoie de o recultivare.  Securitatea alimentară este, așadar, una dintre cele mai importante misiuni ale unei astfel de bănci.

Bănci de gene, vegetale sau animale, există prin întreaga lume. Noi avem numai vegetale, și numai două: Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava și Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

„În afară, au ajuns să aibă o bancă de gene numai pentru trandafiri, cum e în Spania. În Germania, s-a dat în folosință o bancă de gene numai pentru a conserva rasele de albine. Practic, în toată lumea, băncile acestea s-au dezvoltat”, explică, într-o discuție cu Panorama, cercetătorul în legumicultură Costel Vînătoru, directorul băncii de gene vegetale din Buzău.

Standardele și reglementările de funcționare ale unei asemenea instituții sunt stabilite de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations). Aceste standarde sunt însă dificil de atins, spune cercetătorul, iar băncile noastre sunt abia la început de drum, nefiind deocamdată acreditate la nivel internațional.

„O bancă are multe obiective de atins, e o instituție care ar fi trebuit să fie înființată în România cel puțin acum 100 de ani”, adaugă acesta.

Construcția celei de la Suceava a început la finalul anilor ’80, iar cea de la Buzău a fost înființată abia în 2019, la inițiativa lui Vînătoru, funcționând o bună perioadă cu un singur angajat. Peste hotare, alții au început mai devreme, mai spune buzoianul: bulgarii au instituție de resurse genetice undeva de pe la 1883, iar ucrainenii aveau una, la Harkov, încă din 1930.

Ce-am avut, ce-am pierdut și ce-am recuperat. „Practic, suntem într-un dezastru”

Când vorbim de soiuri vegetale, avem de protejat plante din trei surse: flora spontană, populațiile locale, adică soiurile țărănești folosite de comunitățile care le păstrează prin cultivare, respectiv soiuri standardizate și omologate.

Poate suna deplasat că trebuie să conservăm prin metode științifice soiurile pe care le cultivau bunicii și străbunicii noștri, însă se aude altfel dacă ne gândim că, din ’90 încoace, numai din ultima categorie am pierdut în legumicultură undeva la 2.600 de soiuri, conform cercetărilor realizate de Vînătoru.

„Practic, suntem într-un dezastru pe zona aceasta, pierdem pe zi ce trece resurse genetice. Cauzele sunt diverse. Prima e neglijența omului, că n-au fost create strategii de salvare și de valorificare ale acestui patrimoniu genetic național. Mai sunt și alți factori care accelerează pierderea, cum ar fi schimbările climatice. Apoi, substanțele chimice folosite în agricultură sunt factori mutageni. Adică noi cultivăm, spre exemplu, un soi, dar dacă acolo s-a folosit un erbicid care încă mai are remanență în sol, el modifică genomul speciei respective și poate să cauzeze mutații genetice care nu sunt dorite”.

Operațiunea „vânăta danubiană” și cum am recuperat din SUA ceapa aurie de Buzău

Prin eforturi îndelungate, legumicultorul a reușit să recupereze unele soiuri pierdute. Printre ele, vânăta danubiană, un soi creat acum aproape opt decenii care, după 30 de ani de cultivare intensă, a fost abandonat în detrimentul celor de import. Sau ceapa aurie de Buzău, primul sortiment din această legumă obținut la noi prin semănat. Pe acesta din urmă l-a recuperat din SUA, de la Departamentul pentru Agricultură. „Vedeți unde suntem?”, întreabă cu amărăciune Vînătoru, căruia americanii i-au oferit 50 de semințe împreună cu documentele care atestă că sunt libere de boli și dăunători și că primim dreptul să le utilizăm.

„Acest patrimoniu ar trebui rapid conservat, vorbim de elemente de patrimoniu național. Noi vorbim de independența țării, dar nu e suficient să vorbim numai de cea teritorială. Avem nevoie de independență alimentară, medicală, energetică, și tot așa. Iar la loc de frunte stă cea alimentară, e vitală. După mine, ar trebui să țină de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării)”, consideră cercetătorul.

Și ministerul ar putea să recupereze din soiurile pierdute, prin crearea unei instituții care să realizeze protocoale de colaborare cu băncile de resurse genetice din afară. S-ar putea astfel negocia mai ușor și resursele ar fi obținute prin solicitări, respectiv prin mecanisme de schimb.

A fi sau a nu fi soi românesc? Mic ghid de citit etichetele de la piață

Când mergem la piață sau la supermarket și vedem pe etichete că țara de origine e România, asta nu înseamnă neapărat că ducem acasă soiuri românești. Cel mai adesea va fi vorba de semințe de import, doar cultivate la noi. Și nu neapărat cu intenție, căci în lipsa consultării băncilor de gene, adesea fermierii habar nu au de unde vin semințele pe care le plantează, rolul unei bănci fiind și acela de a da comunității un produs autentic.

Se petrec inclusiv plagiate. Da, avem și pe câmp, nu doar în politică. Adesea, în plicurile vândute cu etichete diferite și cu proveniențe diferite, se află de fapt același soi. „S-ar putea să ai surpriza să găsești patru soiuri de varză, cum am și pățit, care sunt identice.  Acolo, cineva a plagiat, într-o formă știută sau neștiută”, completează Vînătoru.

 

Pașii urmați de cercetători până la introducerea unui soi de plantă în banca de gene:

„Este un subiect sensibil și trist că producerea de semințe în România a scăzut foarte mult din ‘90. Produceam la stațiunea Buzău (Stațiunea de cercetare și dezvoltare legumicolă, n.r.) semințe chiar pentru Olanda – că tot ne pregătim să intrăm în Schengen. Acelora care se împotrivesc băncilor de gene ar trebui să le dea de gândit de ce sunt acele loturi demonstrative  ale companiilor străine pe arterele principale de circulație și unde sunt ale noastre – adesea într-o neglijență totală, că nu am fost în stare să le conservăm, ca atunci când vom dori să le cultivăm, să avem de unde să le luăm”, deplânge situația Vînătoru.

Apropo de olandezi, care reprezintă un vârf de lance în horticultură, au preluat între timp de la noi un soi de gogoșar, exemplifică cercetătorul:

„Ei vând în lume un soi numit «Cornel», creat de colegul meu, Cornel Tănăsescu, care a murit. Au pus pe etichetă «soiul Cornel îmbunătățit». I-au păstrat numele, dar nu spun că e românesc. Poate să te ducă cu gândul la fel de bine la Universitatea Cornell, din SUA”.

„Ar trebui să venim cu o ofensivă românească”

Băncile de gene pot fi un bun motor pentru o producție internă de semințe, pentru ca domeniul agricol să se poată redresa. Altfel, cu trecerea anilor, vom tot importa, cumpărând semințe nu doar mai scumpe, ci și nepregătite, în unele cazuri, pentru condițiile noastre pedoclimatice.

Am importat deja o serie de dăunători și virusuri care ne-au tot dat bătăi de cap. Precum noi varietăți ale tripsului californian, mai încăpățânat să rămână în culturile de cartofi decât cel pe care-l aveam deja. Ne-am pricopsit de peste hotare și cu tuta absoluta, o specie de molie pentru care lumina e roșia, un dăunător dificil care poate distruge integral cultura de tomate. Din nefericire, a început să fie atrasă și de alte legume, printre care fasolea.

Iar dintre virusuri, unul extrem de periculos atacă tot roșiile, avându-și originea tocmai în Iordania și Israel: virusul fructelor rugoase brune. „Avem la boli… aproape că specialiștii de top nu au capacitatea să le recunoască, pentru că sunt noi și sunt atât de multe încât sunt greu de cunoscut toate aceste tulpini de virusuri care au intrat în lumea vegetală”, adaugă cercetătorul buzoian.

De monitorizarea dăunătorilor și de oferirea de soluții împotriva acestora se ocupă Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, structură a Ministerului Agriculturii, prezentă în toate județele țării. Ei sunt cei care avizează inclusiv substanțele pentru combaterea virusurilor și dăunătorilor.

Dar avem nevoie de strategii, croite pentru fiecare subdomeniu al agriculturii, crede cercetătorul. Iar acest domeniu al monitorizării este imperios necesar pentru a scăpa de multe vulnerabilități ale culturilor autohtone.

„Îmi povestea cineva care a ajuns în Noua Zeelandă că avea puțin noroi pe talpă și lor le era teamă ca nu cumva să fie introduse virusuri prin acele urme. Apoi, sunt țări care te anunță că e interzis să scoți de pe teritoriul lor semințe și părți din plante, își protejează foarte bine patrimoniul. Din păcate, la noi nu se întâmplă așa, nu facem nimic cu cadența necesară. Suntem în economia de piață, nu putem combate importurile, dar ar trebui să venim cu o ofensivă românească”, consideră Costel Vînătoru.

Lipsesc cu desăvârșire: programe de cercetare racordate la cerințele fermierilor și consumatorilor

Cât am discutat cu cercetătorul, acesta aștepta să fie pusă pe ordinea de zi o hotărâre de guvern prin care Primăria Buzău ceda băncii de gene 10 hectare de teren pentru multiplicarea resurselor. Eforturile sale nu vizează doar conservarea și punerea în valoare a soiurilor, ci și transmiterea cunoștințelor către următoarea generație.

„Resursele valoroase se obțin în eșantioane de semințe, care fac ca această unitate să fie vie. E și o instituție de valorificare și implementare, resursele pot fi puse și la dispoziția studenților, masteranzilor, doctoranzilor pentru cercetare. Pe urmă, la dispoziția fermierilor, în special a celor acreditați. Avem o sămânță care poate ajunge la fermieri cu drept de multiplicare a lor, iar în piață apare sămânță românească, cu cea de bază provenită din banca de gene, cu certificate de autenticitate, recunoscute la nivel internațional”, mai explică Vînătoru.

Cât despre cercetare, aici „stăm foarte prost, nu s-au creat strategii cu programe care să fie în concordanță cu cerințele fermierilor și consumatorilor”. Iar asta se vede și din situația din cele două bănci. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii la cererea Panorama, banca de la Suceava are 25 de angajați, iar cea de la Buzău, 19. Dintre acești angajați, cel puțin șapte trebuie să fie cercetători. La instituția condusă de Vînătoru, sunt la limită. Ar avea nevoie cel puțin de numărul de la Suceava ca să fie „pe linia de plutire”.

Chiar și când se pot scoate la concurs posturi, oamenii se găsesc greu, pentru că salarizarea se face după grila cercetării, plecându-se de la minimul pe economie. Pentru promovare trebuie să îți dai doctoratul, iar apoi să promovezi în grade științifice, prin publicare de lucrări, participări la conferințe internaționale și prin participarea în proiecte de cercetare.

„Suntem cotați ca țara din Europa cu cea mai bogată diversitate, însă ce folos dacă această biodiversitate este expusă la mari pericole? De aceea sunt aceste bănci de gene, au misiunea de a conserva, de a salva de la pieire resursele”.

Articolul din 1996, citat la începutul acestui text, se încheie cu declarația unui țăran din Malu, comuna Sf. Gheorghe, județul Ialomnița : „În ziua când unul din mai-marii țării va afla și el câtă sudoare este într-un pumn de boabe, atunci noi, amărâții de țărani, vom avea mai puțini dușmani și vom fi apărați de hoții care ne fură munca”.

E o replică care rămâne valabilă și astăzi, ar spune mulți români. Asta pentru că mulți așa se simt. Ceva similar trăiește, de altfel, și Vînătoru când caută, neobosit, să recupereze din soiuri pierdute sau să-și angajeze câțiva muncitori care să-l ajute. Legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale, toate se regăsesc sub umbrela de cercetare a băncii de resurse din Buzău. În mod normal, ar trebui să aibă un singur domeniu, însă condițiile nu ne permit. „În toată lumea sunt bănci de gene pe domenii, noi, cu timiditate, atacăm domenii largi”, conchide el.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

@panorama.ro

Primarul “incă” al sectorului 2, Radu Mihaiu, “SIFON” la D.G.A.?

Don Corleone
-
0
Primarul “incă” al sectorului 2, Radu Mihaiu, “SIFON” la D.G.A.?

Radu Mihaiu, primarul USR al sectorului 2, și-a filmat pe ascuns colegii din Administrație, printre aceștia numărându-se Cătălin Militaru și omul de afaceri Corin Romanescu. Se presupune că Mihaiu a apelat la acest gest pentru a-i incrimina pe cei doi, în lipsa unor dovezi reale.

Radu Mihaiu, actualul primar al sectorului 2 și candidatul USR pentru un nou mandat, i-a filmat, pe ascuns, consilierii din cadrul instituției pe care o conduce. Se presupune că, prin acest gest, Radu Mihaiu ar fi încercat să demonstreze autorităților presupuse fapte ilegale comise de aceștia. Oamenii vizați de primarul USR au fost Cătălin Militaru, consilierul sectorului 2, și omul de afaceri Corin Romanescu.

Războiul dintre primarul Radu Mihaiu și consilierii săi este unul ce durează de câțiva ani și au la bază interese imobiliare din Parcul Tei, una dintre cele mai ofertante zone din sectorul 2.

În 2023, Tribunalul București a invalidat probele aduse de Radu Mihaiu împotriva consilierilor săi, întrucât fuseseră obținute prin dispozitive tehnice ilegale

Primarul sectorului 2 a decis, mai apoi, distrugerea afacerii lui Corin Romanescu, dărâmând localul pe care acesta îl deținea. Această demolare a fost, însă, abuzivă, se arată în hotărârea unei instanțe de judecată, însă pagubele nu vor fi plătite de Radu Mihaiu, ci de Primăria sectorului 2, adică din banii cetățenilor.

În jur de ora 9-10 veneau cu două mașini de la Poliția Locală, cu girofarurile aprinse, la restaurant. Lăsau mașinile cu girofarurile aprinse, iar în urma acestor mașini de poliție locală, venea un excavator, care, într-o zi, nu lucra mai mult de o oră, suficient ca deranjeze și să-mi strice afacerea, ăsta era scopul”, a declarat Corin Romanescu.

Consilierul Cătălin Militaru se arată indignat de gestul primarului Radu Mihaiu. Militaru spune că  în discuțiile purtate, în timp ce edilul filma pe ascuns, era vorba de constituirea unei majorității politice din membrii PNL, USR, PMP.

„Un eveniment sinistru din viața mea, un gest regretabil al unui om lipsit de conștiință, lipsit de Dumnezeu. Se plecase de la o discuție inițială de constituire a unei majorități la nivel politic, o majoritate de dreapta PNL -USR -PMP, că s-a ajuns unde s-a ajuns și cineva a dat alte interpretări… Eu n-a vrut altceva decât să cer un protocol de colaborare politic, la sectorul 2, fără alte negocieri.”, a declarat Cătălin Militaru.

Rusia a declanșat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României

Mihai Ștefanescu
-
0
Rusia a declanșat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României

 

 

 

Rusia operează deja printr-un război electronic care este activ inclusiv în zona de Est a României. Oricât de alarmantă vi se pare această informație, ea cuprinde esența unui raport publicat pe 10 mai 2024 de o instituție oficială aflată în subordinea Ministerului român al Afacerilor Externe. Este vorba despre Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, o structură de expertiză cu sediul la București, care operează în sprijinul NATO, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali, scrie digi24.ro .

Documentul se numește “Cât de periculoase sunt atacurile electromagnetice ale Federației Ruse pentru apărarea civilă?” și este elaborat și publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, sub coordonarea autorilor Sînziana Iancu și Paul Mândraș, doi experți cu pregătire și experiență în domeniul militar și al informațiilor de apărare. Informațiile cuprinse în acest raport de 44 de pagini vorbesc în principal despre pericolul reprezentat de “capacitățile avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse”. Acestea – spun autorii – “reprezintă o amenințare la adresa integrității sistemelor GNSS (sistemele globale de navigație prin satelit /Global Navigation Satellite System – n.r) , utilizând tehnici avansate de bruiaj (jamming) și spoofing pentru a perturba funcționarea acestora”.

Concret, autorii susțin că “războiul electronic, care implică utilizarea semnalelor electromagnetice pentru a identifica, intercepta și perturba operațiile adversarului, a devenit un element central al invaziei Federației Ruse în Ucraina, afectând însă și statele NATO”.

Documentul vorbește pe larg despre aceste “capacități avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse, inclusiv utilizarea sistemelor R-330Zh, Borisoglebsk-2 și Zhitel pentru bruiajul semnalelor GPS și protecția propriei infrastructuri strategice”.

Ce fac aceste sisteme de bruiaj și care sunt riscurile de securitate la adresa României? Ne spune destul de clar documentul citat: “Implementarea dispozitivelor de bruiaj GPS în zonele de coastă ale Mării Negre și Mării Baltice compromite securitatea și funcționarea optimă a porturilor, generând riscuri de falsificare a sistemelor de telecomunicații și, în cazuri mai grave, conducând la coliziuni între nave. Acest lucru perturbă procedurile de încărcare și descărcare a mărfurilor, având potențialul de a genera pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro. Mai mult, bruiajul poate afecta dronele și aeronavele care operează în aceste zone, compromițând astfel siguranța aeriană și maritimă în regiune Pe termen mediu și lung, interferențele electromagnetice ale Federației Ruse pot destabiliza semnificativ sistemele de navigație ale României, în special în Dobrogea și Moldova, afectând astfel siguranța zborurilor și navigației. Perturbarea comunicațiilor și a navigației poate duce la creșterea riscului de accidente aviatice și maritime, împiedicând operațiile de transport și provocând pierderi economice semnificative. De asemenea, astfel de acțiuni pot afecta infrastructura de telecomunicații și pot submina securitatea națională prin culegerea de informații sensibile și inducerea în eroare a sistemelor de apărare”.

Estul României, în raza de acțiune a bruiajelor Rusiei

Raportul invocă datele publicate de website-ul GPSJAM, care documentează activitatea de blocare a semnalelor GPS. “Astfel, la data de 03 mai 2024, zonele de pe teritoriul românesc în care se arată o perturbare masivă a sistemelor de navigație aeriană sunt cu precădere cele de graniță, în localitățile Galați, Bacău, Iași, dar și în Constanța. La data de 02 mai 2024, Bacău, Galați, Tulcea și Constanța sunt “înroșite”. Exceptând zilele de 15, 21 și 22 din luna aprilie, când și Bacăul a fost inclus pe harta roșie a interferențelor sistemului GPS, Galați, Tulcea și Constanța sunt cele mai vizate, fiind aflate în “zona roșie” a hărții. În perioada 09-10 aprilie 2024, au apărut semnale de interferențe GPS și în zona Iași”, spun autorii documentului citat. De asemenea, este citată în raport și o declarație din septembrie 2023 a generalului Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Armatei Române de la momentul respectiv, care, cu ocazia unui forum al Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, “a avertizat împotriva pericolelor de navigație pe care le prezintă aceste interferențe și a acuzat Federația Rusă că obstrucționează în mod constant comunicațiile GPS inclusiv pentru navele din zona maritimă română. Acest lucru, coroborat cu tulburările din regiunea Mării Negre, a transformat zona într-un centru al activităților militare rusești”.

Ministrul britanic al Apărării, afectat de bruiajul GPS în zona enclavei ruse Kaliningrad

Autorii invocă în analiza lor mai multe raportări ale unor incidente cu perturbarea sistemelor de navigație prin satelit din Europa sau Asia. Începând cu 2022, statele baltice au emis mai multe avertismente cu privire la interferențele GPS, pe care le-au atribuit acțiunilor și intențiilor Federației Ruse. De asemenea, “la data de 14 martie 2024, avionul Forțelor Aeriene Regale care îl transporta pe ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, din Polonia spre Marea Britanie, a experimentat, timp de 30 de minute, bruiaj GPS când se afla în proximitatea exclavei ruse Kaliningrad. Aeronava a fost forțată să folosească sisteme de navigație alternative, care nu sunt disponibile însă pe toate aeronavele civile și private, ceea ce implică un grad de risc major în astfel de situații”.

Într-un raport publicat în 2019 de către organizația non-guvernamentală C4ADS Innovation for Peace, privind manipularea GNSS în Federația Rusă și Siria, a fost realizată o analiză detaliată a influențelor rusești în manipularea sistemului de navigație. “Astfel, în perioada 2016-2019 au fost identificate peste 9883 de cazuri suspecte de falsificare a GNSS (spoofing) în zece locații diferite din Federația Rusă, inclusiv în teritoriile ocupate și în instalațiile militare din afara statului rus. Aceste cazuri au afectat în mod semnificativ 1 311 sisteme de navigație ale navelor civile”. Același document invocat de Raportul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență vorbește despre “o corelație puternică între deplasările președintelui rus și manipularea semnalelor GNSS, precum și utilizarea manipulării GNSS pentru protejarea obiectivelor strategice”.

În Raport se amintește că “Geollect, o companie de informații geospațiale, a identificat un model constant de semnale falsificate legate de entități guvernamentale rusești. Această formă de interferență a semnalelor poate perturba sistemele de ghidare GPS ale dronelor și armamentului de precizie fabricat de SUA și NATO, reprezentând o amenințare gravă atât pentru operațiile militare, cât și pentru cele civile. Astfel, în 2021, trei nave de război ale NATO au avut pozițiile falsificate în largul coastei Crimeii anexate de Federația Rusă. Mai exact, în iunie și iulie 2021, trei nave de război NATO – USS Defender a Marinei Regale, USS Ross a Marinei SUA și o navă a Marinei Regale Olandeze și-au avut locațiile falsificate în poziții în largul coastei Crimeii. În același timp, unui număr considerabil de nave comerciale de pe coasta sudică a Ucrainei i s-a falsificat, de la distanță, poziția în apele de coastă ale Crimeii, inclusiv prin trasarea electronică a simbolului “Z” distinct, simbolizând atât sprijinul pentru incursiunea rusă, cât și o manevră deliberată de război psihologic pro-rus care să diminueze sprijinul pentru contraofensiva ucraineană. În perioada 31 august – 1 septembrie 2023, piloții comerciali aterizând cu aeronavele lor la Sofia, capitala Bulgariei, au întâmpinat probleme cu sistemul GPS.(…) Ministerul Apărării bulgar nu a acuzat în mod direct Federația Rusă, însă oficialii au declarat că problemele cu GPS-ul datează în mare parte de la începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022”.

„Bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil”

Autorii documentului ridică problema riscurilor de natură militară pe care le ridică acțiunile Rusiei și eventualele contraacțiuni ale Aliaților. “Din punct de vedere geopolitic, astfel de acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre Federația Rusă și statele occidentale, deoarece bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil. Acesta poate fi interpretat ca un semn al intențiilor agresive, indicând un potențial conflict sau tensiuni crescânde. Mai mult, folosirea bruiajului pentru a destabiliza sistemele occidentale și pentru a colecta informații poate fi privită ca un act de spionaj și intimidare. Acest lucru poate duce la adoptarea de contramăsuri, la sancțiuni și la întărirea alianțelor dintre statele occidentale pentru a contracara astfel de amenințări, generând un climat geopolitic mai tensionat și mai instabil”, se afirmă în Raport.

Documentul publică și un interviu cu un oficial al Statului Major al Forțelor Aeriene Române, colonelul Gabriel Goagă, șeful Structurii Planificare și Capabilități. Acesta susține că, deși au fost raportate activități de bruiaj și spoofing asupra sistemelor de navigație civile în zonele Mării Negre și Dobrogei, sistemele de navigație militare ale aeronavelor naționale și aliate nu au fost afectate. Mai mult, spune colonelul Goagă, pentru a contracara aceste amenințări, “sistemele de navigație aflate la bordul aeronavelor Forțelor Aeriene au, constructiv, elemente de reziliență și contramăsuri la război electronic, începând de la funcționarea pe frecvențe diferite de cele ale sistemelor civile de poziționare și continuând cu utilizarea unor sisteme de navigație redundante, bazate atât pe semnal GPS cât și pe sisteme autonome, inerțiale, de la bordul aeronavelor și pe comunicarea cu sisteme de navigație cu baza la sol. Aceste tipuri de sisteme, care agreghează informații din surse diferite, satelitare, cu baza la sol sau de la bordul aeronavei, au o reziliență ridicată la diferite tipuri de atacuri în spectrul electromagnetic”.

De ce folosesc rușii bruiajul sistemelor de navigație?

Răspunsul autorilor documentului la această întrebare este unul încă neclar. “Motivația din spatele falsificării (spoofing) și bruiajului GPS rusesc ar putea varia de la simpla hărțuire la preocupări geopolitice precum sprijinul pe care statele NATO îl oferă Ucrainei pentru a contracara agresiunea militară rusă. Desfășurarea unui sistem antirachetă Aegis furnizat de SUA în nordul Poloniei ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru bruiaj, reprezentând o provocare pentru sistemul său de interceptare bazat pe radar. Este interesant de remarcat faptul că Federația Rusă însăși se confruntă cu incidente de bruiaj și de falsificare a GPS, în principal în scopuri precum inducerea în eroare a dronelor sau protejarea zonelor sensibile. Având în vedere că Federația Rusă a dezvoltat sistemul de navigație prin satelit GLONASS, războiul electronic poate perturba sau falsifica semnalele GPS fără a afecta GLONASS sau alte sisteme, cum ar fi Beidou al Chinei. Federația Rusă ar putea, de asemenea, să exploreze sisteme de navigație terestre, precum “Chaika” sau “Scorpio” pentru aplicații militare în medii cu semnal deficitar”, se spune în document.

Care sunt sistemele de bruiaj ruse

Un document elaborat de Forțele Armate ale SUA, declasificat și oferit publicului larg la data de 29 februarie 2024, citat în Raport, vorbește despre faptul că “Forțele Terestre rusești clasifică activitățile de război electronic în atac electromagnetic, protecție, control tehnic cuprinzător și măsuri de sprijin informațional”.

“Reorganizarea Forțele Terestre ruse a condus la creșterea semnificativă a capacităților REB (de război radioelectronic). Noile formațiuni includ brigăzi de război radio-electronic pentru fiecare district militar. Aceste brigăzi, cu patru subunități de batalion, dispun de cele mai moderne și puternice complexe de război electromagnetic, oferind acoperire integrată și sprijin pentru acțiuni de manevră. Brigăzile colectează și analizează semnalele electromagnetice (EMS) în fiecare district, pe timp de pace, și sunt disponibile pentru sprijin imediat al comenzii operațional-strategice (OSK / Operational-Strategic Command) corespunzător în timpul conflictelor”, se afirmă în Raport.

Dintre sistemele de bruiaj ale Federației Ruse care ar putea avea efecte semnificative asupra sistemelor de comunicație și navigație ale statelor occidentale, Raportul Centrului amintește:
• R-330Zh: dispozitiv de bruiaj automatizat care poate perturba sistemele GPS, GSM și comunicațiile prin satelit. Acest sistem poate afecta grav navigația aeronavelor și a navelor maritime, întrucât aceste mijloace se bazează pe sistemele GPS pentru a se orienta.
• Borisoglebsk-2: complex mobil format din nouă vehicule blindate care pot bruia comunicațiile prin satelit mobile, precum și semnalele radio HF/UHF. Are capacitatea de a bruia canalele radio folosite de aviația civilă și maritimă, precum și semnalele de ghidare GPS.
• R-934: complex de bruiaj automatizat pentru comunicațiile radio aeriene care poate bruia sistemele de radiotelefonie VHF și comunicațiile mobile.
• Zhitel: sistem care poate bruia semnalele GPS pe o rază de 20-30 km. Deși se cunoaște puțin despre acest sistem, există dovezi că a fost utilizat pentru a perturba comunicațiile în estul Ucrainei.

Ce este Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și cine sunt autorii Raportului

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, pe scurt E-ARC, este un centru de expertiză și cercetare-dezvoltare, care operează în sprijinul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali. Decizia de creare a Centrului a fost luată în cadrul summitului NATO de la Varșovia, din 2016 și a fost motivată de nevoia de a răspunde la provocările existente, de la tehnologiile emergente și perturbatoare la crizele complexe și necesitatea asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Sediul E-ARC este la București, iar potriviit Hotărârii de Guvern 565 din 2021, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Autorii documentului invocat mai sus sunt Sînziana Iancu și Paul Mândraș.

Potrivit websitului e-arc.ro, Sînziana-Florina Iancu a absolvit Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir”, apoi Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (2006-2009, Sibiu). Cu numeroase studii de licență și masterate în psihologie și știinele educației, administrație publică, diplomația apărării, informații de apărare, relații internaționale. Are un doctorat în domeniul „Informații și Securitate Națională” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2013-2016, București) și mai multe studii post-doctorale în domeniiul științelor militare și informațiilor. Sînziana Iancu a participat în cinci misiuni internaționale (două în Kosovo și trei în Afganistan) și i-au fost acordate următoarele distincții și brevete: NATO Non-Article 5 Medal, Insigna „Participant la misiuni în străinătate”, Titlul onorific de „Militar Veteran”, Medalia „Army Commendation”, Brevet de Personal Aeronavigant – Parașutist și Brevet de Ofițer. De asemenea, deține Certificat de Salvamar și i s-a conferit titlul de Maestru Sportiv. Este legitimată la cluburile de arte marțiale “Dragon” și “Ghepardo”, și a fost inclusă în lotul național de Chanbara, obținând medalii de aur și bronz la campionate europene de arte marțiale.

Paul Mândraș a urmat studii universitare în domeniul informațiilor și psihologiei sociale în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”. De asemenea, și-a completat pregătirea postuniversitară cu specializări în domeniul securității și științelor militare și studii de pedagogie în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, precum și studii de marketing la Universitatea de Studii Economice București. Are aproape 20 de ani de experiență profesională în domeniul securității militare și informațiilor pentru apărare în cadrul MApN. Domeniile sale de expertiză includ contracararea amenințărilor de securitate, cooperarea militară internațională, analiza informațiilor, formarea profesională la nivel strategic, operațional și tactic, precum și managementul educațional. Începând cu anul 2019, este doctorand la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” cu o teză care își propune să investigheze impactul digitalizării asupra societăților, concentrându-se pe perturbările pe care tehnologiile emergente și disruptive le au asupra securității societăților, în scopul identificării unor mecanisme educaționale de reziliență.

Deturnare de fonduri … din banii copiilor defavorizați la Primăria lui PIEDONE!

Alexandru Stefanescu
-
0
Deturnare de fonduri … din banii copiilor defavorizați la Primăria lui PIEDONE!

Având în vedere ultimele dezvăluiri ale postului Realitatea Plus, iată că aceste lucruri se confirmă.
Astăzi, este vorba de viceprimarul Mircea Nicolaidis care sfidează legile achizițiilor publice și își permite să încheie contracte pe bandă rulantă. Acesta gestionează cea mai importantă direcție – D.G.A.S.P.C. sector 5.
Din informațiile intrate în posesia noastră, se pare că acest individ a fost cercetat în trecut de către organele de urmărire penală, pe când ocupa poziția de director general al D.G.A.S.P.C. sector 4, acesta însușindu-și primele acordate salariaților. Din acest motiv, nu poate ocupa o funcție publică de conducere, iar în prezent este ales consilier local și numit viceprimar.
Așadar, procedând cum știe mai bine, a încheiat un contract de confecționare grilaje pentru Centrele de copii și pentru apartamentele sociale, ca apoi echipa firmei să „presteze” la proprietatea privată a acestuia din Bragadiru, strada Anotimpului. Că de, este lângă nașul său, primarul PIEDONE. Pozele intrate în posesia noastră sunt extrem de concludente. Însă după cum veți constata, vechia arhitectură a gardului exterior era una de bun gust, însă dacă totul este gratis de la gura copiilor și pe banii nașului Piedone este de preferat!
Probabil și în acest caz autoritățile statului se pot autosesiza.

Pe cine are Piedone la Curtea de Conturi?

Mihai Ștefanescu
-
0
Pe cine are Piedone la Curtea de Conturi?

Oare cine se spovedește la starețul Nectarie de la Sihăstria Putnei și are legături cu domnul Cristian Popescu Piedone?

Menționăm că persoana respectivă lucrează într-o poziție de conducere la Curtea de Conturi a României!

Să se știe că se știe!

De câte MANDATE are nevoie Nicușor Dan ca să refacă Cișmigiul?

Mihai Ștefanescu
-
0
De câte MANDATE are nevoie Nicușor Dan ca să refacă Cișmigiul?

Cel mai frumos parc din București a ajuns o adevărată pârloagă în patru ani !

Nicușor Dan reabilitează Parcul Cișmigiu „cu țârâita”. Azi anunță că a refăcut o alee, după ce acum un an se lăuda că a refăcut un pod. Rezultatul? Locația arată în continuare ca o pârloagă, cu alei sparte, bănci rupte și coșuri de gunoi distruse. Imaginile vorbesc de la sine!

Primarul general al Capitalei nu a reușit în cei aproape patru ani de mandat să refacă cel mai frumos parc din Capitală.

Cișmigiul a rămas în continuare un adevărat maidan. Superba grădină din centrul Bucureștiului se prezintă lamentabil din mai multe puncte de vedere:

  • aleile sunt în continuare sparte;
  • iarba este netunsă în multe locuri;
  • mobilierul urban, precum coșurile de gunoi, sunt deplorabile;
  • în parc se găsesc construcții vandalizate.
  • nu exista personal de pază;
  • În schimb, Nicușor Dan a anunțat recent, cu surle și trâmbițe, ce a realizat în Cișmigiu.

    Cine administrează Parcul Cișmigiu

    „Astăzi am început reabilitarea aleilor din Parcul Cișmigiu. Lucrăm pe porţiuni – pe măsură ce terminăm o bucată, ne mutăm la următoarea şi tot aşa mai departe. Sunt multe lucruri pe care le-am făcut în Cişmigiu – am reparat Podul Mare, cuvele celor două lacuri, locurile de joacă, ţarcurile pentru câini”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook, la începutul lunii aprilie.

    Imaginile surprinse în aceste zile în Cișmigiu îl contrazic pe edil.

    Practic, în patru ani de mandat, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), condusă de Corina Bega, a intervenit cu „țârâita” pentru reabilitarea locației, dar suntem curioşi cu ce costuri.

    Cea mai veche grădină din București

    Parcul se află în proprietatea Primăriei Capitalei și este administrat de ALPAB, o instituție publică de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului București

Situată în centrul orașului București, cea mai veche grădină din oraș se întinde pe o suprafață de 17 hectare. Parcul a fost înscris pe lista monumentelor istorice și a fost organizat în stilul parcurilor engleze: are mai multe intrări, două dintre acestea fiind situate înspre Bulevardul Regina Elisabeta, două spre Bulevardul Schitu Măgureanu și una spre strada Știrbei Vodă.

Inaugurat în anul 1854, parcul are o poveste care începe mult mai devreme, încă din anul 1780. Atunci, Alexandru Ipsilanti, domnul Țării Românești de la acea vreme, i-a cerut ”Marelui Cișmigiu”, șeful lucrărilor de cișmele ale orașului, să construiască două cișmele în această zonă.

Mirel Palada condamnat la muncă la Administrația Cimitirelor

Mihai Ștefanescu
-
0
Mirel Palada condamnat la muncă la Administrația Cimitirelor

Curtea de Apel București s-a pronunțat în cazul sociologului Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului României, care a fost condamnat definitiv la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare, respectiv la 3 luni de muncă în folosul comunității. 

Mirel Palada a intrat în atenția autorităților după ce s-a urcat băut la volan și a refuzat să i se ia probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Nu este pentru prima dată când sociologul are problema cu legea. În anul 2021, Palada a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, după ce în timpul unei emisiuni difuzate pe B1 TV l-a agresat pe Mihai Goțiu, senator USR la vremea respectivă. La acel moment, acesta a fost obligat să îi achite lui Goțiu suma de 5.000 euro drept daune morale.

Dacă, într-un interval de 3 ani de la condamnarea definitivă și de la încheierea perioadei de supraveghere, persoana săvârșește o altă infracțiune, pedeapsa ar trebui să treacă la executare. Cu toate acestea, în cazul particular al recentei condamnări a sociologului, acesta nu va fi încarcerat întrucât infracțiunea a fost săvârșită anterior pronunțării sentinței definitive în dosarul privind agresiunea lui Mihai Goțiu. Pentru a-și îndeplini obligațiile, Palada va fi obligat să efectueze o perioadă de trei luni de muncă în folosul comunității fie la ADP Sector 2, fie la Administrația Cimitirelor, instituție care funcționează sub autoritatea Primăriei Capitalei.

123...163Pagina 1 din 163
© Newspaper WordPress Theme by TagDiv