„Dacă le creează emoții și vin în întâmpinarea credințelor lor, oamenii fără spirit critic cred că pozele fake AI sunt „reale”. Dacă poze reale le infirmă convingerile, vor sări în sus că sunt fake. Cum era o caricatură, cu un tată (bătrânel) și un fiu la computer. Fiul: Tată, nu te mai uita la prostiile astea, sunt fake-news!! Tatăl: Dacă-s false, atunci de ce îmi zic exact ceea ce credeam și eu?”, spune Radu Oltean.

Sâmbătă, 20 mai, are loc cea de-a 20 ediție a „Nopții Muzeelor”. E un fenomen care în ultimele două decenii a apropiat publicul larg de cultură prin faptul că multe instituții care s-au alăturat acestui eveniment reduc biletul de intrare sau oferă acces gratuit oamenilor. Însă, anul acesta, bucuria de a consuma cultură este umbrită de greva lucrătorilor din muzee, care protestează pentru faptul că salariile în acest sector, adică cel cultural și de patrimoniu, sunt extrem de mici. În plus, Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-Media „CulturMedia” a anunțat că protestează sâmbătă pentru „20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituțiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național și 20 de ani de subfinanțare cronică a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național”. Prin urmare, muzee celebre precum muzeul Național de Artă din București, muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa sau Palatul Culturii din Iași vor avea porțile închise. Însă alte 253 de obiective din România vor putea fi vizitate, după cum a anunțat Reţeaua Naţională de Muzeelor din România (RNMR). Republica vă oferă trei idei de locuri interesante care pot fi vizitate în Noaptea Muzeelor.

Unul dintre talentele extraordinare ale societății românești este să ascundă mizeria sub preș, să ne prefacem că nu vedem anumite probleme grave sau, chiar mai rău, să pretindem că totul este bun și frumos. Chiar negarea unor astfel de probleme este o formă de gestionare socială, afirmăm că pur și simplu acea problemă nu există. Foto: Credit: Erika Eros / Panthermedia / Profimedia

„În lumina tragicului accident din Slovacia, având în vedere persoana atentatorului, fac un apel public către autoritățile statului român să nu îi dea niciun fel de armă lui Cristian Tudor Popescu!”. Asta glăsuiește filmându-se pe net G. Simion.

„Va fi din ce în ce mai dificil să știm ce este adevărat și ce este fals ”.

„Dragă Augustin, trăiești într-o lume în care intervențiile statului în economie s-au înmulțit în societatea occidentală, în special după criza din 2008, chiar și în forme pe care le consideram uitate. Schimbările sunt de așa natură încât The Economist[1] a scris că „ordinea internațională liberală se destramă încet…dezintegrarea vechii ordini este vizibilă peste tot...” Foto: Bongkarn Thanyakij / Alamy / Alamy / Profimedia

„Mă uit în casele oamenilor, seara, când merg spre propria mea casă. Profit de lumina lustrelor, neoanelor reci, veiozelor, televizorului, și prind orice pot, absorb detaliile cu aviditate, mintea mea încearcă să mapeze tot în acea fracțiune de secundă (de fapt, sunt 2-3, dar așa pare), să rețină indicii, încercând din răsputeri să fac gestul să pară natural, nu o holbare semi-disperată, așa cum se simte în interior, de fapt.”

Dar cum ar fi să adăugăm un element de valoare suplimentară acestor momente de solitudine?

Premierul slovac Robert Fico nu se mai află în pericol de moarte după ce a fost împușcat de mai multe ori la un eveniment public. Acestea sunt cele mai recente vești oferite de guvernul slovac și vin după ce ministrul Apărării declarase anterior că Fico „se luptă pentru viața sa” după ce a fost grav rănit în urma unei tentative de asasinat. Atacatorul este un scriitor în vârstă de 71 de ani care era ieșit la pensie și care lucra pentru o firmă de securitate. Foto: Christian Spicker / imago stock&people / Profimedia

Specializările stricte din medicină ne împiedică, de multe ori, să înțelegem de ce o persoană diagnosticată cu o boală autoimună este trimisă la stomatolog, de ce o problemă dermatologică își poate găsi cauza în tubul digestiv sau de ce durerile de spate ori cele de cap pot fi provocate, de fapt, de o ocluzie dentară anormală. Dacă ne-am uita, însă, mai atent la anatomia corpului uman și am cunoaște mai bine felul în care sistemele și organele comunică, am înțelege ceea ce medicii numesc fenomenul impactului la distanță și am putea face astfel pași mai fermi către prevenție.