Luna Mai este marcată în calendarul creștin-ortodox de Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, celebrată în fiecare an pe data de 21 mai.

foto: Foto: crestinortodox.ro

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

De numele celor doi sfinţi se leagă o serie de tradiţii şi obiceiuri, mai ales că datorită acestora creștinismul a devenit religie permisă şi recunoscută oficial. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi, scrie Monitorul de Cluj.

21 Mai, Sărbătoarea Sinților Împărați Constantin și Elena 

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte, marți, pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) s-a născut în cetatea Naissus (astăzi, Niş, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanţiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „Cezar”, iar cu un an înaintea morţii sale a preluat titlul de „August”. După moartea lui Constanţiu Chlor, în anul 306, armata l-a proclamat drept August pe Constantin (306-337).

Confruntarea pe care Constantin cel Mare a avut-o în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului) a marcat convertirea sa la creştinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia: „Întru aceasta vei birui”.

Împăratul cât şi oamenii săi, comandanţi şi soldaţi care văzuseră minunea, au fost destul de tulburaţi şi înfricoşaţi. Noaptea însă, în timpul somnului, Sfântului Împărat Constantin cel Mare i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte.

Bătălia de-a doua zi a fost câştigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma, iar Maxenţiu s-a înecat în apele Tibrului.

Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului.

Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la sfârşitul vieţii (337).

În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului. La Ierusalim şi în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici impunătoare.

În acord cu credinţa sa, Constantin cel Mare a început să înlăture din legile penale dispoziţii şi pedepse contrare spiritului creştin: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu). De asemenea, s-a îmbunătăţit tratamentul în închisori, s-a uşurat situaţia sclavilor, recunoscându-se şi episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i proclama liberi, în biserică, în faţa credincioşilor. S-au luat măsuri de protecţie şi de ajutor pentru săraci, orfani, văduve şi bolnavi. S-au adus restricţii luptelor de gladiatori. S-a modificat în spirit creştin legislaţia referitoare la căsătorie, la celibatari, la părinţii fără copii, s-a îngreunat divorţul, s-au pedepsit adulterul şi siluirea, s-a interzis aruncarea copiilor şi s-a îngrădit vinderea lor prin ajutoare date părinţilor săraci.

În 321, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a generalizat, ca zi de repaus în Imperiu, Duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor.

Împăratul Constantin cel Mare, înţelegând tirania care domnea înaintea lui în Imperiul Roman, spunea: „Dumnezeu a avut bunătatea de a se servi de mine pentru împlinirea planurilor Sale. El m-a scos printr-un act al înţelepciunii Sale şi al puterii Sale nesfârşite, din ţărmurile oceanului britanic şi din extremitatea ţărilor unde soarele apune şi mi-a dat putere de a risipi revărsarea nenorocirii ce acoperea faţa pământului, pentru a atrage pe oameni la păzirea legii şi pentru a creşte credinţa şi religia creştină”.

Constantin cel Mare s-a hotărât să părăsească definitiv Roma şi să ridice un alt oraş de reşedinţă. Acesta a fost Bizanţul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol – oraşul lui Constantin, inaugurat la 11 mai 330.

Sfântul împărat Constantin a fost botezat în Nicomidia de episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia şi de alţi clerici în luna mai 337, cu puţin timp înainte de a muri. Întârzierea botezului era obişnuită în acea vreme. A murit la scurt timp după botez, la 22 mai, în Duminica Rusaliilor şi a fost îngropat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte. Mai întâi însă a dorit să se zidească, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu apostolii”.

Președinta Consiliului Județean  Sibiu, Daniela Cîmpean, candidatul PNL pentru un nou mandat  la conducerea administrației județene,  a declarat referindu-se la colaborarea din acești patru ani  cu Alin Schiau, primarul Agnitei, că progresele sunt cu adevărat extraordinare.

„Nu am să mă feresc de superlative fiindcă echipa lui Alin Schiau le merită din plin. Progresele sunt extraordinare. De cele mai multe ori, primul mandat al unui primar este unul de acomodare, de trasare a direcțiilor și de inițiere a noilor proiecte. Agnita a reușit mult mai mult decât atât, iar Alin Schiau, deși a venit din mediul antreprenorial privat, a știut ce are de făcut încă de a doua zi˝– a spus Daniela Cîmpean.

foto: Alin Schiau, primarul mereu prezent pe șantierele Agnitei/ PNL Sibiu

Președinta Consiliului Județean s-a aflat în urmă cu câteva zile la Agnita,  la un eveniment al organizației liberale locale.

„Oamenii cu care am stat de vorba, foarte mulți la număr, mi-au confirmat că relansarea Agnitei nu este o impresie, ci o realitate categorică. A renăscut comunitatea, cetățenii și-au recăpătat încrederea în Primărie!˝ – a afirmat Daniela Cîmpean.

Relația dintre Consiliul Județean  Sibiu, condus de Daniela Cîmpean, și Primăria Agnita, condusă de Alin Schiau,  a constat într-un parteneriat real, confirmat de ambele părți, dar mai ales, de fapte.

foto: DJ 106 Agnita – Sighișoara, 118 milioane de lei investiți în infrastructura rutieră a zonei / PNL Sibiu

„Colaborarea cu Agnita este un model. Primarul, de îndată ce și-a câștigat mandatul , ne-a prezentat viziunea sa pentru viitorul comunității și am înțeles, astfel, cum putem participa și noi, Consiliul Județean, la proiectele sale. Astăzi, Agnita este conectată pe direcția  Sibiu printr-un drum județean care corespunde exigențelor locuitorilor, de Mediaș prin DJ 141, modernizat  complet cu fonduri europene atrase de Consiliul Județean  Sibiu (peste 55 milioane lei, la care s-a adăugat contribuția bugetului județean) și de Sighișoara, prin DJ 106, tronson modernizat de asemenea  prin fonduri europene  de Consiliul Județean Sibiu (peste 118 milioane lei – lucrări  încheiate înainte de termen). Ne-am asumat sprijinul total față de proiectul de realizare a Parcului Industrial de la Agnita, demers pentru care conectivitatea rutieră este esențială. De asemenea, între multe altele, am răspuns cu plăcere inițiativelor culturale ale Primăriei Agnita, celor de creștere a calității  actului medical și  de modernizare  a procesului educațional˝, spune Cîmpean.

Primarul orașului Agnita, Alin Schiau,  a inițiat înființarea Parcului Industrial Agnita pe o suprafață de peste 140 mii mp, cu beneficii majore pentru comunitate.

„Am investit sume considerabile  în Educație, iar o continuare firească este o ofertă serioasă de locuri de muncă aici, în Agnita, într-un oraș care , practic, oferă totul: grădinițe și școli  bune, instituții financiare și judecătorești, casă de cultură, bibliotecă, spital, dar are și aer curat și activități culturale și de tineret˝- explică Alin Schiau, primarul PNL al orașului Agnita.

foto: Renasc frumoasele tradiții ale Agnitei / PNL Sibiu

Încă de la preluarea conducerii Primăriei Agnita, Alin Schiau a fost interesat de intensificarea vieții culturale a orașului. Au fost, astfel, organizate evenimente cofinanțate de Consiliul Județean  Sibiu, o premieră pentru agnițeni  fiind prezența Filarmonicii de Stat din  Sibiu în Pădurea Steinburg.

În plus, tinerii sunt o parte importantă din  viața orașului, iar Alin Schiau le acordă o atenție deosebită. Este mereu alături de ei, de activitățile lor  de la cercurile Casei de Cultură, mereu implicat în  proiectele lor.

„Alin Schiau și PNL au arătat că se poate și la Agnita!  Oamenii au văzut ce înseamnă un om căruia îi pasă și  ce înseamnă o echipa pricepută. Votul din 9 iunie pentru Alin Schiau-primar PNL și pentru listele  de consilieri locali și județeni, reprezintă  singura garanție reală  a continuării proiectelor care au relansat orașul˝– a concluzionat Daniela Cîmpean.

foto: Agnițenii știu! De 4 ani, orașul se află pe calea cea bună / PNL Sibiu

Publicat la Comanda PNL Filiala  Sibiu, cod AEP 21240015

ACS Mediaș a încheiat sezonul cu un succes în fața propriilor suporteri.

Formația lui Mihai Ianc a învins cu scorul de 3-1 CS Universitar din Alba Iulia, în ultima etapă din play-off. Golurile medieșenilor au fost marcate de Cristian Avram, Cristian Pajco și Lucian Noian. În urma acestui rezultat, ACS a terminat sezonul pe poziția a treia a clasamentului. Gruparea de pe Târnava Mare a început partida cu CS Universitar Alba Iulia în formula Fabio Blaga, Cristian Maxim, Cristian Avram, Paolo Stan, Sorin Șerban, Benjamin Hanzu, Antonio Vlad, Lucian Noian, Cătălin Tineiu, Cristian Pajco și Szilard Magyari. ACS Mediaș a deschis scorul în minutul 16 al partidei disputate sâmbătă după-amiază pe teren propriu. Căpitanul Cristian Avram a transformat o lovitură de pedeapsă. În minutul 31, Cristian Pajco a dublat avantajul formației sale și a stabilit totodată scorul pauzei, 2-0 pentru gazde. Cu un sfert de oră înaintea finalului jocului, oaspeții au rămas în zece oameni după ce Szabolcs Kilyen a văzut al doilea cartonaș galben și implicit pe cel roșu. Chiar și așa oaspeții au redus din diferență în minutul 86 după reușita lui Darius Trifu. Un minut mai târziu, Lucian Noian a înscris pentru 3-1 și a stabilit scorul final. În urma acestei victorii, ACS Mediaș a acumulat 41 puncte și a urcat pe treapta a treia a clasamentului din play-off, având cu un punct mai mult decât formația din Alba Iulia. 

Din 16 septembrie 2024, clujenii vor putea zbura spre Bucureşti, de pe Aeroportul Internaţional Cluj.

Foto: Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj 

Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj anunţă debutul unor noi zboruri regulate directe spre Bucureşti, din toamna acestui an, operate în premieră de compania aeriană Animawings.

„Începând cu data de 16 septembrie 2024, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj vor fi operate în premieră noi zboruri interne spre capitala țării, de către compania aeriană Animawings, cu 5 frecvenţe săptămânale, de luni până vineri”, au transmis reprezentanţii Aeroportului Cluj.

Zborurile vor fi cu 5 frecvenţe săptămânale:
De la Cluj-Napoca-București:
Luni, Marți, Miercuri, Joi şi Vineri:
– plecare CLJ 08:40 – 09:35 sosire OTP
De la București – Cluj-Napoca:
Luni, Marți, Miercuri, Joi şi Vineri:
– plecare OTP 07:00 – 07:55 sosire CLJ

Zborurile directe Cluj-București vor fi operate de compania aeriană Animawings cu aeronave de tip Airbus A220, ce dispun de 8 locuri la clasa business și 130 de locuri la clasa economic, iar biletele puse deja în vânzare, vor avea un preț de pornire de 38 euro per segment.

Cluj-București, rută solicitată de pasageri

„Apreciem decizia companiei aeriene Animawings de a opera din această toamnă aceste zboruri interne, spre București, de pe Aeroportul Internațional Cluj. Prin aceste conexiuni mai bune cu capitala țării se va sprijini cu succes mediul profesional și de business, precum și turismul intern, iar conectivitatea sporită a regiunii va dinamiza și mediul economic. Suntem convinși că destinația se va bucura în continuare de aprecierea pasagerilor clujeni dar și a celor din întreaga regiune deservită de aeroport, pe toate segmentele de trafic”, a declarat Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, Viorel Federiga.

„Cluj-București este o rută extrem de solicitată de pasagerii noștri. Decizia companiei aeriene Animawings vine în completare la ceea ce avem deja în operare, cu ceilalți parteneri aerieni de pe aeroport, Bucureşti fiind una dintre cele mai solicitate destinaţii, adeseori cu lipsă de capacitate și prețuri relativ ridicate. Mai multe opțiuni de călătorie înseamnă o ofertă diversificată de servicii, dar și costuri mai reduse pentru pasagerii clujeni. Dorim mult succes companiei aeriene Animawings în eforturile sale de a-și diversifica portofoliul de rute operate și suntem convinși că vor deschide în curând și alte destinații de pe Aeroportul Internațional Cluj”, a declarat Directorul General al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, David Ciceo.